Participan?i în cadrul sectiunii “Dimensiuni ale intelligence-ului academic în domeniul calit??ii vie?ii”.

  • Berbec Mihaela
  • C?t?lui Daria
  • Dudian Monica
  • Duma Daniel
  • Dumbrav? Dumitru
  • Ioni?? Emilian
  • Leaua Ligia
  • Matei Silviu
  • Maz?re Dan
  • Mogo? Ciprian
  • Nicolau Valentin
  • Popescu Barbu
  • R?dulescu Florin
  • Sebe Marian
  • Sebe Sorin-Gabriel

 

Participant: Berbec Mihaela

Titlu: Noile state intelligente: mecanisme de valorificare a informa?iei în China

In raport cu statele BRIC, China se afla pe primul loc în ceea ce prive?te investi?iile realizate în programe de cercetare-dezvoltare, cu rezultate notabile în domeniul protec?iei mediului, agriculturii, medicinei, tehnologiei informa?ionale. La nivel global, aceste politici continu? s? favorizeze situarea Chinei pe pozi?ii din ce in ce mai avantajoase în topul celor mai competitive na?iuni, indicand un grad înalt de con?tientizare a utilit??ii proceselor inovative din partea factorilor de decizie politic?. În plan intern, consolidarea infrastructurii ?i restructurarea industrial? alimenteaz? mecanismele de cre?tere economic? ?i bun?stare social?. Particularitatea  gestionarii informa?iei este dat? pe de-o parte de natura regimului politic, - prin echilibrul centralizare-descentralizare, iar pe de alta parte de tr?s?turile culturale, - care pun în eviden?? un anumit tip de coeziune social?. Studiul de fa?a î?i propune s? eviden?ieze procesele de intelligence cu impact asupra competitivit??ii na?ionale chineze ?i dezvolt?rii sale interne, având ca punct de pornire rapoartele Forumului Economic Mondial ?i Organiza?iei pentru Cooperare ?i Dezvoltare Economic?. Scopul acestui demers este delimitarea proceselor de intelligence în cadrul mai larg al deciziei politice ?i determinarea rolului acestor procese asupra dezvolt?rii sociale.

 

 


 

Participant: C?t?lui Daria

Titlu: Re?ele de cooperare în regiunea Dun?re – Marea Neagr?

In aceasta lucrare am pornit la drum intr-un proces exploratoriu asupra regiunii Dunare-Marea Neagra avand ca element principal de analiza reteaua. Vom analiza in ce grad retelele de cooperare pot influenta dezvoltarea regionala.

 

Primul pas este acela de a clarifica termenii cheie utilizati: regiune,retea, securitate societala, lobby, dezvoltare, advocacy, comunicare, vecinatate, politici publice,geopolitica, strategie,smart nation.

 

Vom discuta detaliat conceptul de retea(retea formala, retea informala, interdependente, relatii multilaterale, relatii bilaterale,metaretele).

 

Lucrarea isi continua structura prin setarea contextului aparitiei conceptului regiunii, argumentarea importantei acestei regiuni in geopolitica europeana si internationala, asemanarile si deosebirile intre aceasta Regiune si Regiunea Marii Baltice considerate ca o buna practica in cooperare sau cu Regiunea Marii/Lacului Caspice considerata ca slab dezvoltata in relatiile de cooperare regionala.

 

Actorii implicati in regiunea vor fi aborbati din punct de vedere al politicilor publice pe care le adopta, astfel vom discuta despre politica statelor, obiectivele organizatiilor internationale ca NATO-BlackSeaFor, OSCE-CSBM, OCEMN, Forumul Marii Negre,BSEC, ONG-uri internationale, Comisia Internatioanla a Dunarii, EU-politica de vecinatate. 

 

Lucrarea are inclusa o parte de cercetare calitativa in care sunt prezentate raspunsurile expertilor internationali (NATO, Harvard Black Sea Security program, Comisia Internationala a Dunarii, dilpomati, profesori universitari, membrii ONG) la intrebarile de cercetare.

 

Concluziiile lucrarii prezinta rolul jucat de retele in regiunea Dunare-Marea Neagra in special, si in dezvoltarea regionala in general, incluzand si o propunere a unei retele de cooperare academica cu rolul de constructie a securitatii societale si al increderii regionale.

 

 

 

Participant: Dudian Monica

Titlu: Dezvoltarea economic? în CEE: 1989 – 2009

 

??rile din Europa Central? ?i de Est au cunoscut în ultimii dou?zeci de ani un proces unic de transformare, numit generic tranzi?ie, suprapus din 1995 cu procesul de aderare la EU. Scopul acestui demers ?tiin?ific este s? ofere o imagine de ansamblu asupra regiunii din perspectiva dezvolt?rii economice. Pentru reliefarea progreselor înregistrate de ??rile din CEE pe calea dezvolt?rii, au fost selecta?i urm?torii indicatori: PIB/locuitor ?i dinamica acestuia, indicatorul dezvolt?rii umane ?i indicele Gini. Principalele concluzii sunt: (1) România ?i Bulgaria, se caracterizeaz? prin cel mai mic PIB/locuitor ?i cea mai sc?zut? dezvoltare uman? din regiune, (2) inegalitatea distribuirii veniturilor a crescut, dar se situeaz? în apropierea mediei europene.

 

 

Participant: Duma Daniel

Titlu: A Case for Social Policy as a Tool for Stabilization in Developing Countries

 

As some historians argue in tracing the origins of social policy in Europe, self-interest played a decisive role in the decision of the well-off classes to participate in risk-sharing schemes with the lower classes. While the noble ideas of the Enlightenment may have played a role, many argue that it was only when it became obvious for the upper classes that they cannot isolate themselves from common ills (especially issues of sanitation) that the first forms of social policy were born. Later, when faced with the growing unrest and the risk of violence caused by the enormous disparity in incomes and wealth, well-off classes began considering to “buy” stability and the preservation of the capitalist system.

 

Improving the “quality of life” of the “poor” by creating or participating in quasi-universal risk pooling arrangements (unemployment compensation for example) the upper classes were in fact negotiating the subsistence of the status quo. It was well understood self-interest, perhaps on a seedbed created by noble ideas that resulted in the first social policies.

 

In a similar logic, countries today cannot isolate themselves inside “national gated communities”. There are risks that developed countries face precisely because of the global distribution of wealth. It’s no secret that phenomena such as terrorism or mass migration occur where instability reigns. Thus, again well understood self-interest should be the engine for establishing creative policy mechanisms for “negotiating stability”.

Social policy schemes (especially cash transfers) have proved very efficient in some developing countries. While some consider “giving out cash” as “waste” or creating “dependence”, some fairly recent studies suggest the opposite. In many cases, schemes such as non-contributory pensions, universal child benefits, public works programs or conditional cash transfers, improved people’s livelihoods, gave them the chance to invest in education or other forms of capital and generated well being sustainable over time. In this short contribution, in addition to some theoretical and justificatory considerations, I will present some assessment studies of programs considered successful in improving quality of life in developing countries.

 

 

Participant: Dumbrav? Dumitru

Titlu: Mediul universitar academic - vector de multiplicare si spatiu de propagare a noii societati a cunoasterii

 

În istoria umanit??ii au mai existat momente importante de cotitur? marcate de schimb?ri profunde în organizarea ?i structurarea societ??ii umane, influen?ate fie de progrese tehnologice f?r? precedent, fie de mari schimb?ri în con?tiin?a vremii.

În secolul XX, cel mai mare eveniment tehnologic ?i social a fost apari?ia Internetului. Acesta  a f?cut ca omenirea s? cunoasc? transform?ri de esen?? care au generat un alt tip de societate, bazat? pe informa?ie, pe comunicare ?i pe cunoa?tere.

Inova?iile ?i perfec?ionarea continu? a infrastructurii de culegere ?i transmitere a informa?iilor, a dus la o intensificare a activit??ii de cercetare în domeniul informaticii ?i telecomunica?iilor, ceea ce a crescut ?i mai mult impactul acestor tehnologii asupra societ??ii umane pe principiul boule de neige.

Societatea informa?ional? ?i a cunoa?terii se bazeaz? pe dou? elemente: informa?ia si pe a?a numi?ii „nativi digitali”. În noua societate exist? un nou produs care, al?turi de cele de strict? necesitate, devine din ce în ce mai indispensabil vie?ii economice ?i sociale în sens larg: produsul informatic legat de consumatorul digital.

Ini?iativa eEurope - Societatea Informa?ional? pentru to?i, î?i propune creeze o cultura digitala europeana consecutiva unei culturi antreprenoriale dispusa s? finan?eze ?i s? dezvolte idei noi. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia a propus între altele ca direc?ii prioritare de ac?iune: accesul tinerei genera?ii la era digital? prin introducerea Internetului ?i a instrumentelor multimedia în ?coli ?i adaptarea educa?iei la epoca digital?; conexiune Internet de vitez? mare pentru cercet?tori ?i studen?i pentru facilitarea înv???rii ?i pentru lucrul colaborativ. Cuvintele cheie par a fi „tân?ra genera?ie”, „lucrul colaborativ” ?i „educatia”, nu neaparat intr-o ordine de prioritate.

Acest studiu urmeaz? calea deschis? de unii teoreticieni care caut? deja „vectorii” promov?rii „noului mod de via??”. Din cuvintele cheie identificate mai sus rezult? f?r? doar ?i poate c? mediul universitar, care  inglobeaza cele trei elemente este creuzetul ce poate coagula un poten?ial catalizator considerabil pe m?sura cre?terii interesului pentru procesarea inteligent?, analitica, a cunoa?terii.

Valorizarea din ce in ce mai mult in viitor a bunurilor intangibile, necorporale, de genul ideilor este un fenomen pe cale sa tranforme universit??ile viitorului in unele dintre cele mai bogate organiza?ii.

 

 

 

 

Participant: Ioni?? Emilian

Titlu:  Societatea informa?ional? ?i capitalul social

Inova?iile in domeniul tehnologiei informa?iei au atins in ziua de azi rate care, cu numai 50 de ani în urm?, nu ar fi putut fi prezise. Mediile prin care comunic?m au capacit??i din ce in ce mai mari si sunt din ce in ce mai precise. Apoteoza a acestei tendin?e, Internetul, a generat profunde schimb?ri, nu doar de natura cantitativa, ci, mai ales, de natur? calitativ?. Este vorba, în primul rând, de profunda transformare a modului în care rela?iile inter-personale se

formeaz? ?i se între?in. Cantitativ, costurile comunic?rii au sc?zut, în timp ce cantitatea de informa?ie poten?ial transmisibila prin noile medii a crescut. Mai important, îns?, este aspectul calitativ al problemei. O re?ea personal? mai întins? nu înseamn? numai mai multe noduri ci si noduri mai diverse, re?eaua devenind astfel mai pu?in constrânsa de limit?ri geografice, demografice sau de alta natur?.

 

Lucrarea traseaz? câteva linii de natur? teoretica, plasând concepte precum capitalul social în contextul cre?terii ponderii informa?iei. În primul rand voi încerca sa eviden?iez schimb?rile pe care societatea informa?ional? le-a generat în modul în care capitalul social este creat men?inut si, într-o mai mica m?sura, transformat în alte tipuri de capital. În al doilea rând, voi sublinia dificult??ile create de aceste schimb?ri în modul în care capitalul social este în?eles ?i m?surat. În acela?i timp, voi sugera unele solu?ii la aceasta problema de natura teoretic?  – o necesar? ini?iativ? de re-conceptualizare.

 

Participant: Leaua Ligia

Titlu:  Security and sustainable development - Strategic environmental intelligence

 

The study of how environmental issues and peace and security concerns interact is far from a monolithic undertaking. Resource scarcity and environmental degradation are increasingly understood to play an important role in generating or exacerbating conflicts. The depletion of water resources, over exploitation of fisheries, degradation of arable land, decimation of forests, and growing interference in ecosystems are among the principal processes of human-induced environmental change. Climate change further augments already-observable challenges, by raising sea levels, shifting vegetation zones, dwindling natural habitats, changing precipitation patterns, and generating more frequent and more intense storms, floods, and droughts. Energy, water availability, food security and infectious disease are among the major concerns in the environment-security-conflict nexus. 

 

Environmental issues are tied up with other factors. Environmental degradation may be mediated and sometimes augmented by social disparities, ethnic and community rivalries, and political dynamics. A multitude of pressures (whose particular makeup varies from case to case) including persistent poverty, wealth disparities, unequal land distribution, unemployment and job insecurity, population growth, health epidemics, and environmental degradation is provoking social stress, discontent and polarization, leading to political strife in many countries and to devastating violence in some.

 

This research focuses the likely challenges we face in the future and the link between environmental security research to intelligence needs and strategic policies. Environmental conditions are paramount among concerns, yet have been lacking in most analyses. This debate reviews the need for new security definitions in regard to environmental security, specifically the role of vulnerability and risk in anticipating critical environmental changes. In contrast to many past approaches of environmental issues, it emphasizes that greater integration of energy, environmental, economic, social and political systems are necessary. 

 

 

Participant: Matei Silviu

Titlu:  Geografie electoral? ?i intelligence teritorial

 

Inceput de Siegfried, demersul analitic privind influenta geografiei si, prin extensie, a spatiului asupra atitudinilor socio-politice este continuat, in prezent, prin modele de analiza topografica care evalueaza dependente spatiale atat la un singur moment de observatie cat si intre o succesiune de momente. Se deschide astfel calea modelarii evolutiei si interactiunii spatialo-temporale intre unitati teritoriale pentru care exista informatie agregata. In aceasta lucrare ne propunem sa evaluam influenta vecinatatii unei unitati teritoriale (NUTS 4) asupra atitudinilor locuitorilor respectivei unitati tinand cont de tipul unitatii, rurala sau urbana. Vom testa astfel dependenta spatiala a numarului de non-votanti la ultimele 4 alegeri parlamentare. Analiza este completata si sustinuta de evaluarea influentei factorilor socio-demografici asupra comportamentului de vot utilizand un model de regresie ecologica. Rezultatele sunt comparate cu analize pe baze individuale de sondaj.

   

 

 

 

Participant: Maz?re Dan

Titlu:  Calitatea Vie?ii - Dimensiunea Informa?ional?

 

Ultimii dou?zeci de ani au fost marca?i de o evolu?ie accelerat? a tehnologiei informa?iei ?i comunic?rii. Inven?iile ?i inova?iile in domeniul tehnologiei informa?iei pot fi puse într-o rela?ie biunivoc? cu manifest?rile inov?rii sociale. Ultima decad? este martora unei acceler?ri a  proceselor cu proiec?ie pe dimensiunea informa?ional? a calit??ii vie?ii. Aceste procese pot fi identificate la nivel individual, de grup ?i organiza?ie, societal ?i institu?ional, prin impactul lor asupra elementelor de natur? cognitiv?, afectiv? ?i comportamental?.

 

De la desf??urarea activit??ilor economice pân? la gestiunea st?rii de s?n?tate la nivel individual ?i de popula?ie, de la dezvoltarea sustenabil? ?i protec?ia mediului înconjur?tor pân? la gestiunea situa?iilor de urgen?? cauzate de dezastre naturale, de la informarea zilnic? pân? la asigurarea accesului la educa?ie, tehnologia informa?iei ?i comunic?rii este un mijloc facilitând inovarea ?i identificare de noi solu?ii opera?ionale pentru cre?terea calit??ii vie?ii.

 

Ca mijloc de asigurare a calit??ii vie?ii, elementele de tehnologie a informa?iei ?i comunic?rii pot deveni, inerent, o ?int?. Protec?ia în fa?a agresiunilor se realizeaz? la nivel individual, organiza?ional ?i de grup, institu?ional ?i societal. Apare o nou? form? de conflict, cu repercursiuni directe asupra calit??ii vie?ii: conflictul informa?ional.

 

La nivel statal, securizarea elementelor de tehnologie a informa?iei ?i comunic?rii a devenit parte a strategiei de ap?rare. România se afl? la începutul procesului definire a cadrului de ap?rare în situa?ii de conflict informa?ional, fiind avute în vedere agresiunile informatice la nivelul re?elelor informatice. Dezvoltarea unui astfel de sistem, pentru care ?i-au unit interesele organiza?ii publice abilitate ?i organiza?ii private cu competen?e în domeniu,  trebuie completat? de o în?elegere a fenomenului pe toate dimensiunile sale. Conflictul informa?ional, nu se limiteaz? la atacuri asupra re?elelor ?i infrastructurii informatice, este un conflict care se prelunge?te în lumea ideilor, v?zute ca forme de reprezentare a puterii.    

 

 

Participant: Mogo? Ciprian 

Titlu:  Descre?tere, calitatea vie?ii, business intelligence 

 

Business   

 

 

Participant: Nicolau Valentin

Titlu:  Calitatea informa?ional? a televiziunii publice în România

 

Televiziunea digital? va înlocui în toate statele Uniunii Europene vechiul sistem de transmisie prin semnal analogic. Con?inutul programelor audiovizuale va putea fi recep?ionat pe diferite platforme informa?ionale, ecranul televizoarelor fiind doar o variant?, al?turi de computer ?i telefon mobil. Telespectatorul nu va mai fi atras de un model prestabilit, mai ales de unul cu constrângeri, a?a cum este cel public. Î?i va construi propria gril? de programe dintr?o ofert? care îi va exceda deseori capacitatea de selec?ie. Rezultatul va fi un hibrid între produsele online ?i cele tv. „Meniul“ zilnic va îmbina entertaiment-ul cu interesul profesional. Pentru orice vârst?, pozi?ionare social?, preg?tire ori nivel intelectual ?i cultural vor fi atâtea variante unice, încât personalizarea consumului zilnic de media va fi în sine un joc atractiv.

Ce soart? vor avea serviciile publice de media? Care va trebui s? fie oferta acestora în raport cu standardele da calitate privind informarea cet??enilor? În Europa Occidental?, televiziunea public? se „stinge“ lent, pe când în România e pe cale s? sucombe. Pacientul vest?european va muri de moarte bun?, pe când celui român i s?a preg?tit un sfâr?it violent.

Societatea Român? de Televiziune a intrat într?un declin accentuat, fiind, în ultimii ani, la un pas de faliment – f?r? bani, f?r? telespectatori, f?r? programe proprii semnificative. Dac? m?car dintr?un singur punct de vedere, cel al audien?elor, o televiziune public? f?r? public nu exist? în fapt, atunci TVR este ast?zi în pericolul de a nu??i mai îndeplini misiunea de radiodifuzor public.    

 

 

Participant: Popescu Barbu

Titlu:  Calitatea vie?ii ?i bancarizarea

 

In articolul de fata doresc sa evidentiez corelatia dintre gradul de bancarizare si calitatea vietii in Romania.

 

In Romania, gradul de utilizare a produselor bancare este inca scazut in comparatie cu cel inregistrat in alte tari din Europa Centrala si de Est, in ciuda numarului crescut de banci active pe piata romaneasca. Bancarizarea furnizeaza informatii relevante cu privire la gradul de dezvoltare a sistemului bancar al unei tari.

 

Gradul de bancarizare se poate calcula ca raport intre total active bancare si PIB si poate fi corelat cu indicatorii calitatii vietii si indicatorul dezvoltarii umane (IDU), stabilit de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

 

In articolul “Calitatea vietii si bancarizarea” se analizeaza indicatori ca numarul de conturi deschise, numarul de carduri, numarul de bancomate, raportul dintre numarul total al angajatilor din banci si populatia unei tari.

 

 

 

 

Participant: R?dulescu Florin

Titlu:  Special graphs in social sciences

 

A first degree of approximation for interactions in a closed society is given by a graph. A large size population could be described by a random graph with certain specifications. Data from the graph could be analyzed by spectral values of the adjacency matrix. One of the very important classes of graphs is the so called expander graphs or Ramanujan graph. Contrary to a stellar network were there is a central switchboard, through which every other path passes (which is very unreliable if this node ceases), a Ramanujan graph is a network were any two nodes (individuals are connected by a small path-compared to the size of the graph, but in the mean time there is a high number nodes that could cease to exist, without affecting communication in the network. These graphs seem to maximize communication with a small number of interconnections.

This graph should be different from other type of societies, and quantizing the structure amounts to determine how far is the first eigenvalue from the second. The spectrum than seems to be determinant for the type of society we are analyzing, and this is what we intend to study.

 

 

 

Participant: Sebe Marian

Titlu:  Intelligence pentru competitivitate ?i securitate na?ional?

 

În mediul social globalizat volatil ?i aflat într-o continu? ?i rapid? schimbare, a?tept?rile tuturor se îndreapt? c?tre cei care trebuie s? ?tie s? asigure un nivel de trai ?i o calitate a vie?ii corespunz?toare unei entit??i sociale civilizate. Pentru ca ace?tia s?-?i poat? îndeplini misiunea au nevoie de cunoa?tere ?i mai ales de adaptare continu? prin în?elegerea tendin?elor ?i aprofundarea noilor concepte care trebuie sistematizate în modele sistemice de ac?iune. Aceste modele trebuie s? fie proiectate pe baza noilor paradigme ?i principii specifice erei informa?ionale ?i societ??ii cunoa?terii. În societatea ?i economia cunoa?terii valoarea oric?rei entit??i sociale, organiza?ionale ?i individuale este rela?ionat? în mod direct de capitalul s?u intelectual ?i de cunoa?tere. Din nefericire, liderii no?tri în marea lor majoritate î?i concentreaz? prea pu?in aten?ia asupra activelor intangibile ?i prea mult doar asupra celor tangibile. Pentru a putea naviga în aceast? lume ce conecteaz? în mod direct globalul cu localul este nevoie ?i de în?elegerea rela?iei dintre câteva concepte, care par simple, precum cunoa?tere, intelligence, strategie, competitivitate, securitate ?i calitatea vie?ii. La ora actual? cunoa?terea are valoare, iar intelligence are putere. Una din cele mai promi??toare paradigme ?i cu un poten?ial valoros pentru entit??ile sociale, aflat? la intersec?ia dintre cunoa?tere ?i intelligence, este recunoa?terea importan?ei în?elegerii capitalului intelectual, de cunoa?tere ?i de intelligence ale entit??ilor sociale: organiza?ii, ora?e, regiuni ?i na?iuni. În aceast? lucrare voi încerca s? prezint aceste concepte ?i rela?iile dintre acestea. Calitatea vie?ii se poate ob?ine numai dup? în?elegerea proceselor ce duc la realizarea acesteia, dar mai ales a conceptelor ?i modelelor care compun aceste procese într-o manier? sistemic?.

 

 

 

Participant: Sebe Sorin-Gabriel

Titlu:  Intelligence Capital

 

Lucrarea este format? din patru p?r?i. Prima argumenteaz? includerea contribu?iei haretiene privitoare la extensia conceptului de capital între direc?iile invariante ale intelligence-ului academic - Dewey, Ogburn, Lasswell, Vannevar Bush, Dedijer, Steele, Stokes, etc.  Adoptând un demers corespunz?tor domeniului sytemics este identificat? seria de succesiune transdisciplinar? ce confer? statutul de direc?ie invariant? în sensul intelligence-ului academic. Este analizat? la nivel de principii structura doctrinei pe care Haret ?i-a fundamentat demersul de extensie a conceptului de capital, identificând dimensiunile proprii calit??ii vie?ii pentru componenta tangibil? respectiv intangibil?. A doua parte a lucr?rii analizeaz? factorii ce au condus la lipsa de valorificare a unei viziuni practic convergent? prin design valoarilor euro-atlantice, adoptând cadrele demersului specific intelligence-ului academic – Wilensky, Baumard, etc., ?i perspectiva lui Bunge asupra construc?iei analitice a domeniului calit??ii vie?ii. A treia parte dezbate maniera în care este posibil? fundamentarea conceptului de capital de intelligence astfel încât pe de o parte s? integreze conceptele proprii teoriilor de inovare socio-politic? iar pe de alt? parte s? consoneze cu teoriile avansate pentru capitalul social, uman, intelectual dezvoltate în ?tiin?ele sociale – Becker, Coleman, Putnam, etc. Din aceast? perspectiv? sunt argumentate motivele pentru care conceptul de intelligence capital reprezint? exact inten?ia ideii haretiene ce a stat la baza extinderii analizat? în prima parte. În particular ideea sa de principiu varia?ional este identificat? în forme mai extinse ale ideilor lui Tinbergen ?i Simon. A patra parte este dedicat? concluziilor pornind de la identificarea direc?iilor de cercetare fundamental?, aplicat? ?i practic? prin intermediul c?rora putem trece la dezvolt?ri analitice proprii ideii de mecanic? social? în sensul lui Haret.

 

 
Copyright © 2008-2013 KROSS, All rights reserved.