Participanţi în cadrul sectiunii “Dimensiuni ale intelligence-ului academic în domeniul calităţii vieţii”.

  • Berbec Mihaela
  • Cătălui Daria
  • Dudian Monica
  • Duma Daniel
  • Dumbravă Dumitru
  • Ioniţă Emilian
  • Leaua Ligia
  • Matei Silviu
  • Mazăre Dan
  • Mogoş Ciprian
  • Nicolau Valentin
  • Popescu Barbu
  • Rădulescu Florin
  • Sebe Marian
  • Sebe Sorin-Gabriel

 

Participant: Berbec Mihaela

Titlu: Noile state intelligente: mecanisme de valorificare a informaţiei în China

In raport cu statele BRIC, China se afla pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile realizate în programe de cercetare-dezvoltare, cu rezultate notabile în domeniul protecţiei mediului, agriculturii, medicinei, tehnologiei informaţionale. La nivel global, aceste politici continuă să favorizeze situarea Chinei pe poziţii din ce in ce mai avantajoase în topul celor mai competitive naţiuni, indicand un grad înalt de conştientizare a utilităţii proceselor inovative din partea factorilor de decizie politică. În plan intern, consolidarea infrastructurii şi restructurarea industrială alimentează mecanismele de creştere economică şi bunăstare socială. Particularitatea  gestionarii informaţiei este dată pe de-o parte de natura regimului politic, - prin echilibrul centralizare-descentralizare, iar pe de alta parte de trăsăturile culturale, - care pun în evidenţă un anumit tip de coeziune socială. Studiul de faţa îşi propune să evidenţieze procesele de intelligence cu impact asupra competitivităţii naţionale chineze şi dezvoltării sale interne, având ca punct de pornire rapoartele Forumului Economic Mondial şi Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Scopul acestui demers este delimitarea proceselor de intelligence în cadrul mai larg al deciziei politice şi determinarea rolului acestor procese asupra dezvoltării sociale.

 

 


 

Participant: Cătălui Daria

Titlu: Reţele de cooperare în regiunea Dunăre – Marea Neagră

In aceasta lucrare am pornit la drum intr-un proces exploratoriu asupra regiunii Dunare-Marea Neagra avand ca element principal de analiza reteaua. Vom analiza in ce grad retelele de cooperare pot influenta dezvoltarea regionala.

 

Primul pas este acela de a clarifica termenii cheie utilizati: regiune,retea, securitate societala, lobby, dezvoltare, advocacy, comunicare, vecinatate, politici publice,geopolitica, strategie,smart nation.

 

Vom discuta detaliat conceptul de retea(retea formala, retea informala, interdependente, relatii multilaterale, relatii bilaterale,metaretele).

 

Lucrarea isi continua structura prin setarea contextului aparitiei conceptului regiunii, argumentarea importantei acestei regiuni in geopolitica europeana si internationala, asemanarile si deosebirile intre aceasta Regiune si Regiunea Marii Baltice considerate ca o buna practica in cooperare sau cu Regiunea Marii/Lacului Caspice considerata ca slab dezvoltata in relatiile de cooperare regionala.

 

Actorii implicati in regiunea vor fi aborbati din punct de vedere al politicilor publice pe care le adopta, astfel vom discuta despre politica statelor, obiectivele organizatiilor internationale ca NATO-BlackSeaFor, OSCE-CSBM, OCEMN, Forumul Marii Negre,BSEC, ONG-uri internationale, Comisia Internatioanla a Dunarii, EU-politica de vecinatate. 

 

Lucrarea are inclusa o parte de cercetare calitativa in care sunt prezentate raspunsurile expertilor internationali (NATO, Harvard Black Sea Security program, Comisia Internationala a Dunarii, dilpomati, profesori universitari, membrii ONG) la intrebarile de cercetare.

 

Concluziiile lucrarii prezinta rolul jucat de retele in regiunea Dunare-Marea Neagra in special, si in dezvoltarea regionala in general, incluzand si o propunere a unei retele de cooperare academica cu rolul de constructie a securitatii societale si al increderii regionale.

 

 

 

Participant: Dudian Monica

Titlu: Dezvoltarea economică în CEE: 1989 – 2009

 

Ţările din Europa Centrală şi de Est au cunoscut în ultimii douăzeci de ani un proces unic de transformare, numit generic tranziţie, suprapus din 1995 cu procesul de aderare la EU. Scopul acestui demers ştiinţific este să ofere o imagine de ansamblu asupra regiunii din perspectiva dezvoltării economice. Pentru reliefarea progreselor înregistrate de ţările din CEE pe calea dezvoltării, au fost selectaţi următorii indicatori: PIB/locuitor şi dinamica acestuia, indicatorul dezvoltării umane şi indicele Gini. Principalele concluzii sunt: (1) România şi Bulgaria, se caracterizează prin cel mai mic PIB/locuitor şi cea mai scăzută dezvoltare umană din regiune, (2) inegalitatea distribuirii veniturilor a crescut, dar se situează în apropierea mediei europene.

 

 

Participant: Duma Daniel

Titlu: A Case for Social Policy as a Tool for Stabilization in Developing Countries

 

As some historians argue in tracing the origins of social policy in Europe, self-interest played a decisive role in the decision of the well-off classes to participate in risk-sharing schemes with the lower classes. While the noble ideas of the Enlightenment may have played a role, many argue that it was only when it became obvious for the upper classes that they cannot isolate themselves from common ills (especially issues of sanitation) that the first forms of social policy were born. Later, when faced with the growing unrest and the risk of violence caused by the enormous disparity in incomes and wealth, well-off classes began considering to “buy” stability and the preservation of the capitalist system.

 

Improving the “quality of life” of the “poor” by creating or participating in quasi-universal risk pooling arrangements (unemployment compensation for example) the upper classes were in fact negotiating the subsistence of the status quo. It was well understood self-interest, perhaps on a seedbed created by noble ideas that resulted in the first social policies.

 

In a similar logic, countries today cannot isolate themselves inside “national gated communities”. There are risks that developed countries face precisely because of the global distribution of wealth. It’s no secret that phenomena such as terrorism or mass migration occur where instability reigns. Thus, again well understood self-interest should be the engine for establishing creative policy mechanisms for “negotiating stability”.

Social policy schemes (especially cash transfers) have proved very efficient in some developing countries. While some consider “giving out cash” as “waste” or creating “dependence”, some fairly recent studies suggest the opposite. In many cases, schemes such as non-contributory pensions, universal child benefits, public works programs or conditional cash transfers, improved people’s livelihoods, gave them the chance to invest in education or other forms of capital and generated well being sustainable over time. In this short contribution, in addition to some theoretical and justificatory considerations, I will present some assessment studies of programs considered successful in improving quality of life in developing countries.

 

 

Participant: Dumbravă Dumitru

Titlu: Mediul universitar academic - vector de multiplicare si spatiu de propagare a noii societati a cunoasterii

 

În istoria umanităţii au mai existat momente importante de cotitură marcate de schimbări profunde în organizarea şi structurarea societăţii umane, influenţate fie de progrese tehnologice fără precedent, fie de mari schimbări în conştiinţa vremii.

În secolul XX, cel mai mare eveniment tehnologic şi social a fost apariţia Internetului. Acesta  a făcut ca omenirea să cunoască transformări de esenţă care au generat un alt tip de societate, bazată pe informaţie, pe comunicare şi pe cunoaştere.

Inovaţiile şi perfecţionarea continuă a infrastructurii de culegere şi transmitere a informaţiilor, a dus la o intensificare a activităţii de cercetare în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor, ceea ce a crescut şi mai mult impactul acestor tehnologii asupra societăţii umane pe principiul boule de neige.

Societatea informaţională şi a cunoaşterii se bazează pe două elemente: informaţia si pe aşa numiţii „nativi digitali”. În noua societate există un nou produs care, alături de cele de strictă necesitate, devine din ce în ce mai indispensabil vieţii economice şi sociale în sens larg: produsul informatic legat de consumatorul digital.

Iniţiativa eEurope - Societatea Informaţională pentru toţi, îşi propune creeze o cultura digitala europeana consecutiva unei culturi antreprenoriale dispusa să finanţeze şi să dezvolte idei noi. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia a propus între altele ca direcţii prioritare de acţiune: accesul tinerei generaţii la era digitală prin introducerea Internetului şi a instrumentelor multimedia în şcoli şi adaptarea educaţiei la epoca digitală; conexiune Internet de viteză mare pentru cercetători şi studenţi pentru facilitarea învăţării şi pentru lucrul colaborativ. Cuvintele cheie par a fi „tânăra generaţie”, „lucrul colaborativ” şi „educatia”, nu neaparat intr-o ordine de prioritate.

Acest studiu urmează calea deschisă de unii teoreticieni care caută deja „vectorii” promovării „noului mod de viaţă”. Din cuvintele cheie identificate mai sus rezultă fără doar şi poate că mediul universitar, care  inglobeaza cele trei elemente este creuzetul ce poate coagula un potenţial catalizator considerabil pe măsura creşterii interesului pentru procesarea inteligentă, analitica, a cunoaşterii.

Valorizarea din ce in ce mai mult in viitor a bunurilor intangibile, necorporale, de genul ideilor este un fenomen pe cale sa tranforme universităţile viitorului in unele dintre cele mai bogate organizaţii.

 

 

 

 

Participant: Ioniţă Emilian

Titlu:  Societatea informaţională şi capitalul social

Inovaţiile in domeniul tehnologiei informaţiei au atins in ziua de azi rate care, cu numai 50 de ani în urmă, nu ar fi putut fi prezise. Mediile prin care comunicăm au capacităţi din ce in ce mai mari si sunt din ce in ce mai precise. Apoteoza a acestei tendinţe, Internetul, a generat profunde schimbări, nu doar de natura cantitativa, ci, mai ales, de natură calitativă. Este vorba, în primul rând, de profunda transformare a modului în care relaţiile inter-personale se

formează şi se întreţin. Cantitativ, costurile comunicării au scăzut, în timp ce cantitatea de informaţie potenţial transmisibila prin noile medii a crescut. Mai important, însă, este aspectul calitativ al problemei. O reţea personală mai întinsă nu înseamnă numai mai multe noduri ci si noduri mai diverse, reţeaua devenind astfel mai puţin constrânsa de limitări geografice, demografice sau de alta natură.

 

Lucrarea trasează câteva linii de natură teoretica, plasând concepte precum capitalul social în contextul creşterii ponderii informaţiei. În primul rand voi încerca sa evidenţiez schimbările pe care societatea informaţională le-a generat în modul în care capitalul social este creat menţinut si, într-o mai mica măsura, transformat în alte tipuri de capital. În al doilea rând, voi sublinia dificultăţile create de aceste schimbări în modul în care capitalul social este înţeles şi măsurat. În acelaşi timp, voi sugera unele soluţii la aceasta problema de natura teoretică  – o necesară iniţiativă de re-conceptualizare.

 

Participant: Leaua Ligia

Titlu:  Security and sustainable development - Strategic environmental intelligence

 

The study of how environmental issues and peace and security concerns interact is far from a monolithic undertaking. Resource scarcity and environmental degradation are increasingly understood to play an important role in generating or exacerbating conflicts. The depletion of water resources, over exploitation of fisheries, degradation of arable land, decimation of forests, and growing interference in ecosystems are among the principal processes of human-induced environmental change. Climate change further augments already-observable challenges, by raising sea levels, shifting vegetation zones, dwindling natural habitats, changing precipitation patterns, and generating more frequent and more intense storms, floods, and droughts. Energy, water availability, food security and infectious disease are among the major concerns in the environment-security-conflict nexus. 

 

Environmental issues are tied up with other factors. Environmental degradation may be mediated and sometimes augmented by social disparities, ethnic and community rivalries, and political dynamics. A multitude of pressures (whose particular makeup varies from case to case) including persistent poverty, wealth disparities, unequal land distribution, unemployment and job insecurity, population growth, health epidemics, and environmental degradation is provoking social stress, discontent and polarization, leading to political strife in many countries and to devastating violence in some.

 

This research focuses the likely challenges we face in the future and the link between environmental security research to intelligence needs and strategic policies. Environmental conditions are paramount among concerns, yet have been lacking in most analyses. This debate reviews the need for new security definitions in regard to environmental security, specifically the role of vulnerability and risk in anticipating critical environmental changes. In contrast to many past approaches of environmental issues, it emphasizes that greater integration of energy, environmental, economic, social and political systems are necessary. 

 

 

Participant: Matei Silviu

Titlu:  Geografie electorală şi intelligence teritorial

 

Inceput de Siegfried, demersul analitic privind influenta geografiei si, prin extensie, a spatiului asupra atitudinilor socio-politice este continuat, in prezent, prin modele de analiza topografica care evalueaza dependente spatiale atat la un singur moment de observatie cat si intre o succesiune de momente. Se deschide astfel calea modelarii evolutiei si interactiunii spatialo-temporale intre unitati teritoriale pentru care exista informatie agregata. In aceasta lucrare ne propunem sa evaluam influenta vecinatatii unei unitati teritoriale (NUTS 4) asupra atitudinilor locuitorilor respectivei unitati tinand cont de tipul unitatii, rurala sau urbana. Vom testa astfel dependenta spatiala a numarului de non-votanti la ultimele 4 alegeri parlamentare. Analiza este completata si sustinuta de evaluarea influentei factorilor socio-demografici asupra comportamentului de vot utilizand un model de regresie ecologica. Rezultatele sunt comparate cu analize pe baze individuale de sondaj.

   

 

 

 

Participant: Mazăre Dan

Titlu:  Calitatea Vieţii - Dimensiunea Informaţională

 

Ultimii douăzeci de ani au fost marcaţi de o evoluţie accelerată a tehnologiei informaţiei şi comunicării. Invenţiile şi inovaţiile in domeniul tehnologiei informaţiei pot fi puse într-o relaţie biunivocă cu manifestările inovării sociale. Ultima decadă este martora unei accelerări a  proceselor cu proiecţie pe dimensiunea informaţională a calităţii vieţii. Aceste procese pot fi identificate la nivel individual, de grup şi organizaţie, societal şi instituţional, prin impactul lor asupra elementelor de natură cognitivă, afectivă şi comportamentală.

 

De la desfăşurarea activităţilor economice până la gestiunea stării de sănătate la nivel individual şi de populaţie, de la dezvoltarea sustenabilă şi protecţia mediului înconjurător până la gestiunea situaţiilor de urgenţă cauzate de dezastre naturale, de la informarea zilnică până la asigurarea accesului la educaţie, tehnologia informaţiei şi comunicării este un mijloc facilitând inovarea şi identificare de noi soluţii operaţionale pentru creşterea calităţii vieţii.

 

Ca mijloc de asigurare a calităţii vieţii, elementele de tehnologie a informaţiei şi comunicării pot deveni, inerent, o ţintă. Protecţia în faţa agresiunilor se realizează la nivel individual, organizaţional şi de grup, instituţional şi societal. Apare o nouă formă de conflict, cu repercursiuni directe asupra calităţii vieţii: conflictul informaţional.

 

La nivel statal, securizarea elementelor de tehnologie a informaţiei şi comunicării a devenit parte a strategiei de apărare. România se află la începutul procesului definire a cadrului de apărare în situaţii de conflict informaţional, fiind avute în vedere agresiunile informatice la nivelul reţelelor informatice. Dezvoltarea unui astfel de sistem, pentru care şi-au unit interesele organizaţii publice abilitate şi organizaţii private cu competenţe în domeniu,  trebuie completată de o înţelegere a fenomenului pe toate dimensiunile sale. Conflictul informaţional, nu se limitează la atacuri asupra reţelelor şi infrastructurii informatice, este un conflict care se prelungeşte în lumea ideilor, văzute ca forme de reprezentare a puterii.    

 

 

Participant: Mogoş Ciprian 

Titlu:  Descreştere, calitatea vieţii, business intelligence 

 

Business   

 

 

Participant: Nicolau Valentin

Titlu:  Calitatea informaţională a televiziunii publice în România

 

Televiziunea digitală va înlocui în toate statele Uniunii Europene vechiul sistem de transmisie prin semnal analogic. Conţinutul programelor audiovizuale va putea fi recepţionat pe diferite platforme informaţionale, ecranul televizoarelor fiind doar o variantă, alături de computer şi telefon mobil. Telespectatorul nu va mai fi atras de un model prestabilit, mai ales de unul cu constrângeri, aşa cum este cel public. Îşi va construi propria grilă de programe dintr‑o ofertă care îi va exceda deseori capacitatea de selecţie. Rezultatul va fi un hibrid între produsele online şi cele tv. „Meniul“ zilnic va îmbina entertaiment-ul cu interesul profesional. Pentru orice vârstă, poziţionare socială, pregătire ori nivel intelectual şi cultural vor fi atâtea variante unice, încât personalizarea consumului zilnic de media va fi în sine un joc atractiv.

Ce soartă vor avea serviciile publice de media? Care va trebui să fie oferta acestora în raport cu standardele da calitate privind informarea cetăţenilor? În Europa Occidentală, televiziunea publică se „stinge“ lent, pe când în România e pe cale să sucombe. Pacientul vest‑european va muri de moarte bună, pe când celui român i s‑a pregătit un sfârşit violent.

Societatea Română de Televiziune a intrat într‑un declin accentuat, fiind, în ultimii ani, la un pas de faliment – fără bani, fără telespectatori, fără programe proprii semnificative. Dacă măcar dintr‑un singur punct de vedere, cel al audienţelor, o televiziune publică fără public nu există în fapt, atunci TVR este astăzi în pericolul de a nu‑şi mai îndeplini misiunea de radiodifuzor public.    

 

 

Participant: Popescu Barbu

Titlu:  Calitatea vieţii şi bancarizarea

 

In articolul de fata doresc sa evidentiez corelatia dintre gradul de bancarizare si calitatea vietii in Romania.

 

In Romania, gradul de utilizare a produselor bancare este inca scazut in comparatie cu cel inregistrat in alte tari din Europa Centrala si de Est, in ciuda numarului crescut de banci active pe piata romaneasca. Bancarizarea furnizeaza informatii relevante cu privire la gradul de dezvoltare a sistemului bancar al unei tari.

 

Gradul de bancarizare se poate calcula ca raport intre total active bancare si PIB si poate fi corelat cu indicatorii calitatii vietii si indicatorul dezvoltarii umane (IDU), stabilit de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

 

In articolul “Calitatea vietii si bancarizarea” se analizeaza indicatori ca numarul de conturi deschise, numarul de carduri, numarul de bancomate, raportul dintre numarul total al angajatilor din banci si populatia unei tari.

 

 

 

 

Participant: Rădulescu Florin

Titlu:  Special graphs in social sciences

 

A first degree of approximation for interactions in a closed society is given by a graph. A large size population could be described by a random graph with certain specifications. Data from the graph could be analyzed by spectral values of the adjacency matrix. One of the very important classes of graphs is the so called expander graphs or Ramanujan graph. Contrary to a stellar network were there is a central switchboard, through which every other path passes (which is very unreliable if this node ceases), a Ramanujan graph is a network were any two nodes (individuals are connected by a small path-compared to the size of the graph, but in the mean time there is a high number nodes that could cease to exist, without affecting communication in the network. These graphs seem to maximize communication with a small number of interconnections.

This graph should be different from other type of societies, and quantizing the structure amounts to determine how far is the first eigenvalue from the second. The spectrum than seems to be determinant for the type of society we are analyzing, and this is what we intend to study.

 

 

 

Participant: Sebe Marian

Titlu:  Intelligence pentru competitivitate şi securitate naţională

 

În mediul social globalizat volatil şi aflat într-o continuă şi rapidă schimbare, aşteptările tuturor se îndreaptă către cei care trebuie să ştie să asigure un nivel de trai şi o calitate a vieţii corespunzătoare unei entităţi sociale civilizate. Pentru ca aceştia să-şi poată îndeplini misiunea au nevoie de cunoaştere şi mai ales de adaptare continuă prin înţelegerea tendinţelor şi aprofundarea noilor concepte care trebuie sistematizate în modele sistemice de acţiune. Aceste modele trebuie să fie proiectate pe baza noilor paradigme şi principii specifice erei informaţionale şi societăţii cunoaşterii. În societatea şi economia cunoaşterii valoarea oricărei entităţi sociale, organizaţionale şi individuale este relaţionată în mod direct de capitalul său intelectual şi de cunoaştere. Din nefericire, liderii noştri în marea lor majoritate îşi concentrează prea puţin atenţia asupra activelor intangibile şi prea mult doar asupra celor tangibile. Pentru a putea naviga în această lume ce conectează în mod direct globalul cu localul este nevoie şi de înţelegerea relaţiei dintre câteva concepte, care par simple, precum cunoaştere, intelligence, strategie, competitivitate, securitate şi calitatea vieţii. La ora actuală cunoaşterea are valoare, iar intelligence are putere. Una din cele mai promiţătoare paradigme şi cu un potenţial valoros pentru entităţile sociale, aflată la intersecţia dintre cunoaştere şi intelligence, este recunoaşterea importanţei înţelegerii capitalului intelectual, de cunoaştere şi de intelligence ale entităţilor sociale: organizaţii, oraşe, regiuni şi naţiuni. În această lucrare voi încerca să prezint aceste concepte şi relaţiile dintre acestea. Calitatea vieţii se poate obţine numai după înţelegerea proceselor ce duc la realizarea acesteia, dar mai ales a conceptelor şi modelelor care compun aceste procese într-o manieră sistemică.

 

 

 

Participant: Sebe Sorin-Gabriel

Titlu:  Intelligence Capital

 

Lucrarea este formată din patru părţi. Prima argumentează includerea contribuţiei haretiene privitoare la extensia conceptului de capital între direcţiile invariante ale intelligence-ului academic - Dewey, Ogburn, Lasswell, Vannevar Bush, Dedijer, Steele, Stokes, etc.  Adoptând un demers corespunzător domeniului sytemics este identificată seria de succesiune transdisciplinară ce conferă statutul de direcţie invariantă în sensul intelligence-ului academic. Este analizată la nivel de principii structura doctrinei pe care Haret şi-a fundamentat demersul de extensie a conceptului de capital, identificând dimensiunile proprii calităţii vieţii pentru componenta tangibilă respectiv intangibilă. A doua parte a lucrării analizează factorii ce au condus la lipsa de valorificare a unei viziuni practic convergentă prin design valoarilor euro-atlantice, adoptând cadrele demersului specific intelligence-ului academic – Wilensky, Baumard, etc., şi perspectiva lui Bunge asupra construcţiei analitice a domeniului calităţii vieţii. A treia parte dezbate maniera în care este posibilă fundamentarea conceptului de capital de intelligence astfel încât pe de o parte să integreze conceptele proprii teoriilor de inovare socio-politică iar pe de altă parte să consoneze cu teoriile avansate pentru capitalul social, uman, intelectual dezvoltate în ştiinţele sociale – Becker, Coleman, Putnam, etc. Din această perspectivă sunt argumentate motivele pentru care conceptul de intelligence capital reprezintă exact intenţia ideii haretiene ce a stat la baza extinderii analizată în prima parte. În particular ideea sa de principiu variaţional este identificată în forme mai extinse ale ideilor lui Tinbergen şi Simon. A patra parte este dedicată concluziilor pornind de la identificarea direcţiilor de cercetare fundamentală, aplicată şi practică prin intermediul cărora putem trece la dezvoltări analitice proprii ideii de mecanică socială în sensul lui Haret.

 

 
Copyright © 2008-2013 KROSS, All rights reserved.